Articole
Ghidul pentru Regenerare urbană, turism sustenabil și cultură – apel destinat Municipiilor, lansat în consultare publică
4 octombrie 2024
27 martie 2024
În ciuda promisiunii ministrului finanțelor de a avea un 2024 caracterizat de stabilitate fiscală, fără schimbări suplimentare ale taxelor și impozitelor, noul an debutează cu introducerea unor modificări semnificative în domeniul fiscal. Aceste ajustări provin din acte normative adoptate anterior, în cursul anului 2023.
Legea 296/2023 și Ordonanța de Urgență 115/2023, ambele publicate oficial în Monitorul Oficial (numărul 977, datat 27 octombrie 2023), sunt responsabile pentru aceste noi direcții fiscale. Aceste documente aduc la lumină un set de actualizări și precizări care vizează îmbunătățirea cadrului fiscal din 2024, reprezentând o sursă importantă de informații pentru contribuabili și profesioniștii din domeniul financiar.
Într-un context economic în continuă evoluție, cu modificări fiscale semnificative programate pentru 2024 în România, serviciile de contabilitate și audit devin esențiale pentru orice afacere. Aceste schimbări, care cuprind ajustări ale cotelor de TVA, noi reguli pentru microîntreprinderi, și implementarea obligatorie a sistemului Ro e-Factura, solicită o adaptare rapidă și eficientă din partea companiilor. Rolul profesioniștilor în servicii contabilitate și audit devine critic în asigurarea conformității fiscale și în optimizarea strategiilor financiare.
Începând cu 1 octombrie 2023, salariul minim pe economie în România a fost ajustat la 3.300 lei, conform Hotărârii de Guvern nr. 900/2023. Se preconizează o nouă creștere a salariului minim până la 3.700 lei începând cu 1 iulie 2024, o discuție care a captat atenția publicului.
Această creștere nu numai că îmbunătățește veniturile lucrătorilor, dar și ajustează indirect alte aspecte financiare. De exemplu, contribuțiile pentru persoanele cu handicap neîncadrate vor crește, deoarece acestea sunt calculate în funcție de salariul minim. Plafoanele pentru contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CAS) și contribuțiile de asigurări sociale (CASS) vor crește, având în vedere că și acestea sunt raportate la salariul minim.
O schimbare notabilă este prelungirea beneficiului de 200 lei netaxabili la salariul minim, prin Ordonanța de Urgență nr. 115/2023, începând cu 2024. Aceasta facilitează un suport financiar suplimentar pentru angajații cu venituri minime.
Reglementările stipulează că salariul minim poate fi aplicat unui angajat pentru o perioadă maximă de 24 de luni de la semnarea contractului individual de muncă, obligând angajatorii să ajusteze salariile peste pragul minim după această perioadă, începând cu 2024.
Creșterea salariului minim influențează și deducerile personale, care vor fi recalibrate ca procent din salariul minim brut. Această modificare asigură o aliniere fiscală cu noile realități salariale. Din perspectiva zilelor libere, 2024 aduce modificări în calendarul sărbătorilor legale.
Se introduc două noi zile de sărbătoare: Botezul Domnului pe 6 ianuarie și Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul pe 7 ianuarie. Angajații din sectorul public se vor bucura de zile libere suplimentare pe 2 mai, 16 august și 27 decembrie 2024, contribuind la un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
O schimbare semnificativă în peisajul fiscal românesc se profilează la orizont cu începere de la 1 ianuarie 2024, vizând adoptarea obligativității e-factura pentru toate tranzacțiile comerciale B2B (business-to-business). Această mișcare își propune să consolideze eficiența și transparența în cadrul proceselor de facturare, eliminând restricția anterioară care limita e-factura doar la tranzacțiile cu produse considerate a avea risc fiscal.
Toți operatorii economici stabiliți în România, fie că sunt înregistrați sau nu în scopuri de TVA, sunt încadrați în această prevedere. Ei sunt obligați să transmită facturile emise către alte afaceri prin intermediul sistemului național RO e-Factura, pentru toate livrările de bunuri și servicii realizate în România.
Această cerință este valabilă pentru o perioadă de tranziție de șase luni, începând din ianuarie până în iunie 2024, și se aplică indiferent de statutul de înregistrare în Registrul RO e-Factura al destinatarilor facturilor.
Prevederea include și operatorii economici care, deși nu sunt stabiliți în România, sunt înregistrați aici în scopuri de TVA, pentru tranzacțiile B2B ce au loc pe teritoriul național. Excepții de la această regulă sunt livrările de bunuri destinate exportului în afara Uniunii Europene sau cele însoțite de cumpărători ne-stabiliți în UE, precum și anumite livrări intracomunitare și facturile simplificate, o noutate adusă de Ordonanța de Urgență nr. 115/2023.
Pentru a asigura conformitatea, facturile trebuie transmise în cadrul sistemului RO e-Factura într-un termen de maximum 5 zile calendaristice de la emiterea acestora, cu mențiunea că nu se pot depăși 5 zile calendaristice de la termenul limită de emitere a facturii prevăzut de legislație. În cazul indisponibilității sistemului național pentru o perioadă de minimum 24 de ore, obligația de transmitere a facturilor este suspendată temporar până la remedierea situației.
Pentru prima jumătate a anului 2024, nerespectarea acestei obligații de transmitere a e-factura nu va atrage sancțiuni, oferind astfel o perioadă de adaptare pentru toți operatorii economici implicați.
Implementarea sistemului Ro e-Factura reprezintă o provocare majoră pentru multe companii, necesitând ajustări tehnologice și operaționale. Profesioniștii în servicii consultanță fiscală sunt esențiali în acest proces, oferind suport pentru integrarea sistemului în fluxurile financiare existente și asigurând conformitatea cu cerințele legale.
Începutul anului 2024 aduce modificări importante în ceea ce privește beneficiile acordate angajaților sub formă de tichete și vouchere. Printre acestea, se numără creșterea valorii tichetelor de masă, care vor avea o valoare maximă de 40 de lei, comparativ cu limita anterioară de 35 de lei. În plus, o noutate semnificativă este introducerea contribuției la sănătate pentru tichetele de masă, tichetele cadou și voucherele de vacanță, începând tot din 2024.
Mai mult decât atât, se remarcă ajustări în ceea ce privește tichetele culturale și cele de creșă. Pentru ultimul semestru al anului 2023 și primele două luni ale anului 2024, valoarea tichetelor culturale atinge un plafon de 210 lei pe lună, putând ajunge până la 420 de lei pentru evenimente specifice.
În același timp, valoarea tichetelor de creșă se stabilește la 620 de lei, începând cu octombrie 2023 și menținându-se pentru februarie și martie 2024. Aceste ajustări reflectă o îmbunătățire a condițiilor oferite angajaților, arătând o preocupare crescută pentru bunăstarea și dezvoltarea personală a acestora.
În 2024 mediul fiscal se adaptează la noile realități economice introducând schimbări semnificative pentru companiile mari. În centrul acestor ajustări se află modul de calcul și plata a impozitului pe profit, cu o atenție specială acordată celor ce depășesc pragul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri în anul anterior.
Pentru aceste entități, se introduce un prag minim de impozitare bazat pe cifra de afaceri, vizând o justă contribuție fiscală. Dacă, în cursul unui an fiscal, impozitul pe profit calculat este inferior impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), determinat printr-o formulă specifică, companiile sunt obligate să plătească acest impozit minim. Situația în care IMCA rezultă a fi negativ duce la stabilirea unui impozit minim de zero.
Regulile se complică pentru companiile care optează pentru sistemul de plata anuală, cu plăți anticipate efectuate trimestrial. Aici, IMCA este comparat cu plățile anticipate, ajustându-se corespunzător de-a lungul anului, pentru a asigura că sumele plătite reflectă corect obligațiile fiscale.
În plus, se adaugă un strat suplimentar de impozitare pentru anumite sectoare, precum cel bancar și industria de petrol și gaze. Instituțiile bancare, atât cele locale, cât și sucursalele băncilor străine din România, se vor confrunta cu un impozit pe cifra de afaceri de 2% pentru perioada 2024-2025, care se va reduce la 1% începând cu 2026. Entitățile din sectorul petrolului și gazelor naturale, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, vor fi supuse unui impozit specific pe cifra de afaceri (ICAS), în plus față de impozitul pe profit.
Pentru a fi clasificate ca microîntreprinderi, aceste entități trebuie să îndeplinească noi criterii: deținerea, directă sau indirectă, a peste 25% din valoarea sau numărul de titluri de participare sau drepturi de vot de către asociații sau acționari, și a fi unicul ent juridic constituit de acești asociați sau acționari pentru a beneficia de impozitarea micro. Mai mult, este obligatoriu ca aceste societăți să fi depus la timp situațiile financiare anuale.
În ceea ce privește cotele de impozitare, acestea vor fi diferențiate în funcție de veniturile realizate și tipul de activități desfășurate. Astfel, microintreprinderile cu venituri de până la 60.000 euro, care nu se încadrează în categoriile de activități specificate, vor beneficia de o cotă de impozitare de 1%.
Pe de altă parte, cota de impozitare crește la 3% pentru cele care depășesc pragul de 60.000 euro sau care desfășoară activități în domenii precum IT, HORECA, sănătate și servicii juridice, indiferent de veniturile obținute.
Interesant este faptul că, dacă o microîntreprindere depășește limita de venituri de 60.000 euro sau începe să activeze în domeniile menționate, cota de 3% devine aplicabilă începând cu trimestrul în care se înregistrează aceste schimbări. Dacă o entitate nu mai desfășoară activități în codurile CAEN relevante și veniturile sale nu depășesc pragul stabilit, cota de impozitare revine la 1% din trimestrul respectiv.
Microîntreprinderile care își pierd eligibilitatea sau aleg să devină plătitoare de impozit pe profit trebuie să notifice autoritățile fiscale despre această schimbare până la 31 martie a anului fiscal următor.
Recentele modificări în legislația privind taxa pe valoare adăugată (TVA) în România aduc schimbări semnificative atât pentru consumatori, cât și pentru afaceri. Printre cele mai notabile ajustări se numără actualizarea criteriilor pentru locuințele considerate “locuibile” la momentul vânzării, care acum includ specificații detaliate legate de finisajele locuințelor și dotările necesare. Se observă o eliminare a scutirii de TVA pentru tranzacțiile efectuate către unitățile spitalicești de stat, o măsură care ar putea avea implicații semnificative în sectorul sănătății.
Pe lângă acestea, modificările aduse cotelor de TVA vizează și domeniul energiei regenerabile, unde se remarcă o creștere a TVA de la 5% la 9% pentru echipamente precum panourile fotovoltaice și pompele de căldură, precum și în alimentația publică, unde TVA pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr adăugat și berea fără alcool crește dramatic de la 9% la 19%. Laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii mici rămâne la o cotă redusă de 9%, alături de alte produse precum cozonacul și biscuiții.
Modificările legislative introduc o majorare a cotei de TVA pentru transportul de persoane în scop turistic sau de agrement, de la 5% la 19%, ceea ce ar putea influența costurile călătoriilor și ale activităților recreative.
Legislația fiscală primește clarificări privind definiția “zahărului adăugat” în alimente, precum și introducerea unui nou capitol ce reglementează organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA, în format electronic. Aceasta din urmă implică noi obligații pentru notari, care trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor pentru achiziția locuințelor eligibile pentru cota redusă de TVA.
Începând cu debutul anului 2024, România marchează o schimbare semnificativă în politica fiscală prin introducerea unui impozit special destinat bunurilor de lux, atât mobile, cât și imobile. Această nouă prevedere, integrată în Codul fiscal, vizează aplicarea unei taxe suplimentare pentru proprietățile de valoare înaltă, cu scopul de a echilibra distribuția sarcinilor fiscale și de a contribui la o mai bună redistribuire a resurselor financiare.
Pentru proprietățile imobiliare, acest impozit special se va aplica clădirilor rezidențiale de peste 2,5 milioane de lei. Concret, proprietarii vor fi taxați cu 0,3% pe suma ce depășește acest prag valoric, conform evaluării stabilite de autoritățile fiscale locale. Această măsură este menită să aducă un plus de echitate în sistemul de taxare, punând o presiune fiscală suplimentară pe deținătorii de proprietăți de lux.
În ceea ce privește bunurile mobile, impozitul special se adresează posesorilor de autoturisme ale căror valori de achiziție individuală sunt mai mari de 375.000 lei. Rata de impozitare este, și în acest caz, de 0,3%, calculată pe diferența dintre valoarea de achiziție a autovehiculului și plafonul stabilit. Această taxă este aplicabilă pe o perioadă de cinci ani de la data achiziției sau, în cazul vehiculelor achiziționate anterior, pentru perioada rămasă până la completarea celor cinci ani.
Prin stabilirea acestor plafoane specifice fiecărui tip de proprietate, autoritățile își propun să asigure o mai bună adaptare a sistemului fiscal la realitățile economice actuale, contribuind la redistribuirea responsabilităților fiscale într-un mod care reflectă mai fidel capacitatea financiară a contribuabililor.
Începând cu 1 ianuarie 2024, peisajul fiscal din România va suferi schimbări semnificative, având un impact direct asupra mediului de afaceri. Printre cele mai notabile modificări se numără obligativitatea înscrierii tuturor companiilor în sistemul Ro e-Factura, restricționarea proprietății multiple asupra microîntreprinderilor de către un singur antreprenor și ajustări ale cotelor de TVA pentru diverse servicii și produse.
Antreprenorii vor trebui să se adapteze la o nouă limită care permite deținerea a peste 25% din acțiuni sau părți sociale într-o singură microîntreprindere, în contrast cu regula anterioară ce permitea această deținere în până la trei entități. Această schimbare impune o decizie până la 31 martie 2024 pentru cei care depășesc această limită, oferind o singură opțiune pentru aplicarea regimului fiscal preferențial destinat microintreprinderilor.
Pentru a fi considerată microîntreprindere, o firmă trebuie acum să își depună situațiile financiare în termenul legal și să îndeplinească condiții de venituri anuale, cu taxe diferite aplicate în funcție de pragul de încasări. Acesta este un pas suplimentar față de modificările anterioare care vizau impozitarea microîntreprinderilor.
Implementarea sistemului RO e-Factura devine un pas obligatoriu pentru majoritatea firmelor, destinat să faciliteze o monitorizare mai bună a tranzacțiilor și să combată evaziunea fiscală. Inițial, companiile sunt obligate să raporteze toate facturile emise către alte companii și instituții publice, urmând ca, din iulie 2024, facturarea să fie realizată exclusiv prin acest sistem.
Schimbările de TVA aduc ajustări semnificative, cum ar fi creșterea cotei pentru accesul la festivaluri, utilizarea facilităților sportive, și pentru unele categorii de alimente. Laptele praf pentru nou-născuți și sugari rămâne la o cotă redusă, în timp ce produsele cu zahăr adăugat vor suferi o majorare semnificativă a taxei.
Sectorul bancar se va confrunta cu o taxă suplimentară pe cifra de afaceri, iar freelancerii vor avea limitări în ceea ce privește deducerea cheltuielilor de sponsorizare și abonamentele de sport. Firmele care investesc în educația timpurie a copiilor angajaților beneficiază de facilități fiscale, iar tichetele de masă și voucherele de vacanță vor fi supuse unei impozitări majorate.
În fața schimbărilor fiscale din 2024, investiția în servicii de contabilitate și consultanță înființare firme de înaltă calitate nu este doar o necesitate, ci și o strategie inteligentă pentru asigurarea sustenabilității și creșterii afacerii. Acești profesioniști nu doar că asigură conformitatea și reduc riscul de sancțiuni, dar oferă și suport strategic pentru adaptarea la un mediu economic dinamic, contribuind astfel la succesul pe termen lung al oricărei inițiative antreprenoriale.
Categorii
Arhiva
