Articole

Noile reguli pentru achizițiile publice în UE: prețul cel mai mic nu va mai fi singurul criteriu de câștig

21 septembrie 2026

Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru un nou Public Procurement Act, prin care își propune să schimbe fundamental modul în care sunt atribuite contractele de achiziții publice în Uniunea Europeană. Piața vizată este uriașă: achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din produsul intern brut al blocului comunitar, echivalentul a peste 2.500 de miliarde de euro pe an, sumă care acoperă domenii precum infrastructura, energia, educația și sănătatea.

Schimbarea centrală propusă de Comisie este trecerea de la criteriul predominant al prețului celui mai mic la principiul celui mai bun raport preț-calitate, ca metodă standard de atribuire. Concret, criteriile de calitate – performanță tehnică, impact asupra mediului, inovare, condiții de muncă sau securitate – ar urma să aibă, ca regulă, o pondere de cel puțin 30% în evaluarea ofertelor, procent care crește la 50% pentru contractele cu utilizare intensivă a forței de muncă.

În acest articol, echipa Mușat Partners explică ce prevede propunerea Comisiei Europene, care sunt principalele schimbări pentru firmele care participă la licitații publice și ce etape mai trebuie parcurse până la intrarea în vigoare a noilor reguli.

1. Ce prevede, concret, propunerea Comisiei Europene

Noul Public Procurement Act urmărește să reunească, într-un singur regulament european direct aplicabil, cadrul legislativ în prezent fragmentat între directivele privind achizițiile clasice, achizițiile în sectoarele de utilități, contractele de concesiune și aproximativ 20 de acte legislative sectoriale.

Printre schimbările principale propuse se numără:

• introducerea raportului preț-calitate ca metodă standard de atribuire, în locul criteriului predominant al prețului.
• o pondere minimă de 30% pentru criteriile de calitate, respectiv 50% pentru contractele cu utilizare intensivă a forței de muncă.
• reducerea numărului de proceduri de atribuire disponibile de la cinci la trei.
• crearea unei platforme digitale europene interconectate, care să permită firmelor să depună oferte în orice stat membru.
• consolidarea principiului „doar o singură dată”, prin care companiile nu ar mai trebui să retransmită repetat aceleași documente pentru proceduri diferite.

Fiind propus sub forma unui regulament, nu a unei directive, actul ar deveni, odată adoptat, direct aplicabil în toate statele membre, inclusiv în România, fără a mai fi necesară transpunerea printr-o lege națională separată.

2. Ce înseamnă, în practică, ponderea de 30% pentru criteriile de calitate

Regula generală propusă de Comisie funcționează pe principiul „conformare sau explicare”: autoritățile contractante trebuie fie să acorde criteriilor de calitate o pondere de cel puțin 30% în evaluarea ofertelor, fie să justifice explicit de ce au ales o altă abordare, de exemplu prin stabilirea unor cerințe minime de calitate obligatorii pentru toți ofertanții.

Printre criteriile de calitate care pot conta în evaluare se numără performanța tehnică a soluției propuse, impactul asupra mediului, gradul de inovare, condițiile de muncă oferite angajaților implicați în execuția contractului și nivelul de securitate al soluției ofertate. Pentru contractele cu volum mare de forță de muncă, ponderea minimă crește la 50%, tocmai pentru a descuraja atribuirea bazată exclusiv pe cel mai mic cost al forței de muncă.

3. Ce se schimbă pentru firmele care participă la licitații

Pentru companiile care licitează frecvent la contracte publice, trecerea de la logica „celui mai ieftin” la evaluarea raportului preț-calitate schimbă modul în care ofertele trebuie construite. O ofertă bazată exclusiv pe un preț competitiv, fără o componentă solidă de calitate documentată, riscă să piardă în fața unei oferte cu preț ceva mai ridicat, dar cu un scor de calitate net superior. Pregătirea corectă a documentației de ofertare, într-un cadru care pune tot mai mult accent pe criterii calitative, ține tot mai mult de serviciile de consultanță achiziții publice, nu doar de calculul de preț.

Un exemplu relevant este cel al unei firme de construcții care participă frecvent la licitații pentru lucrări de infrastructură locală. În prezent, o astfel de companie își optimizează oferta aproape exclusiv în funcție de preț. În noul cadru propus, aceeași firmă va trebui să documenteze explicit elemente precum metodologia de execuție, măsurile de reducere a impactului asupra mediului sau condițiile de muncă oferite echipelor implicate în proiect, întrucât aceste aspecte pot cântări decisiv în departajarea ofertelor. O evidență financiar-contabilă riguroasă, susținută de servicii de contabilitate, facilitează documentarea rapidă a costurilor și a resurselor alocate proiectului, element cerut tot mai des în evaluarea calitativă a ofertelor.

4. Ce etape mai urmează până la intrarea în vigoare

Propunerea Comisiei Europene nu reprezintă, deocamdată, o schimbare efectivă a legislației aplicabile. Regulamentul trebuie negociat și votat de Parlamentul European, apoi aprobat de Consiliul Uniunii Europene, iar forma finală poate suferi modificări față de propunerea inițială pe parcursul acestui proces legislativ.

Pentru firmele românești, este important de reținut că, fiind vorba despre un regulament, nu despre o directivă, viitoarele reguli se vor aplica direct, fără a mai fi necesară o lege internă de transpunere – motiv suplimentar pentru care companiile active în achiziții publice ar trebui să urmărească evoluția acestui proiect încă din stadiul actual. Implicațiile fiscale ale unor contracte cu valoare tot mai mare, obținute pe criterii de calitate, pot fi analizate din timp printr-o consultanță fiscală dedicată.

Concluzie: o schimbare de fond în modul de a construi ofertele publice

Trecerea de la criteriul prețului la evaluarea raportului preț-calitate reprezintă cea mai importantă schimbare din ultimii ani în materie de achiziții publice la nivel european, cu impact direct asupra modului în care firmele își vor construi ofertele pentru contracte finanțate din bani publici. Companiile care se pregătesc din timp să documenteze criteriile de calitate relevante pentru domeniul lor de activitate vor avea un avantaj competitiv real, indiferent de forma finală pe care o va căpăta regulamentul.

Echipa Mușat Partners vă poate ajuta să evaluați impactul acestor schimbări asupra activității dumneavoastră de participare la achiziții publice și să vă pregătiți strategia de ofertare pentru noul cadru legislativ.

Pentru o analiză a situației dumneavoastră, vă invităm să contactați echipa noastră.